Boala Addison (insuficienta corticosuprarenala cronica) - tratament naturist

Glandele suprarenale sunt situate pereche in regiunea polului superior al rinichiului si contin o portiune medulara si una corticala. Portiunea corticala a suprarenalei are origine embrionara mezodermala, comuna cu gonadele si rinichii si constituie cea mai mare parte din volumul total al glandei. Celulele corticosuprarenalei au un continut bogat in lipide si in special in colesterol esterificat, contin de asemenea cantitati mari de vitamina C, ambele substante fiind necesare pentru sinteza de hormoni suprarenalieni.

Hormoni secretati de corticosuprarenale
Biosinteza hormonilor corticosuprarenalieni are ca precursor colesterolul, dovada constituind-o diminuarea concentratiei acestuia din celulele glandulare, in conditiile in care este stimulata secretia hormonala. Concomitent cu concentratia de colesterol, scade si concentratia acidului ascorbic din suprarenala.

Glucocorticoizii - corticosteron, dehidrocorticosteron, cortizon si, mai ales hidrocortizon (cortizol). Hormonii acestui grup determina importante actiuni metabolice, intervenind in diverse etape ale metabolismului glucidic, lipidic, protidic si hidroelectrolitic.

Mineralcorticoizii - cei mai activi fiind aldosteronul si in mai mica masura, precursorul sau dezoxicorticosteronul, exercita efecte predominant asupra echilibrului hidroelectrolitic.

Hormonii sexuali (androgeni, progesteron si estrogeni ) secretati de corticosuprarenale au o structura chimica similara si exercita efectele obisnuite ale hormonilor sexuali. Deoarece se secreta in cantitati prea mici in conditii obisnuite, estrogenii si androgenii suprarenalieni nu par a avea o importanta fiziologica deosebita.

Boala Addison - Insuficienta corticosuprarenala cronica se manifesta atunci cand are loc o lezare extinsa a glandelor suprarenale, cu scaderea consecutiva a cantitatii de hormoni corticoizi eliberati in circulatie. T.Addison, in 1855, a facut descrierea tabloului clinic si primele studii anatomo-clinice si de atunci forma primara a imbolnavirii ii poarta numele. Pe langa aceasta forma clasica, in practica mai poate fi intalnita o gama larga de manifestari de insuficienta suprarenala a carei varietate depinde de gradul insuficientei (manifesta sau lenta) si de tipul patogenetic (prin insuficienta hipofizara, prin distructia tesutului steroido-formator suprarenal, prin rezerva scazuta de glucocorticoizi in sindroamele adreno-genitale).

Ca model clinic vom descrie insuficienta cronica primara sau boala bronzata. Intre cauzele bolii sunt incluse hemocromatoza, metastazele canceroase, amiloidoza, histoplasmoza, coccidiomicoza, blastomicoza, echinococcoza, luesul (sifilis), bruceloza. Insa, primele doua locuri in clasificarea cauzelor bolii si le impart tuberculoza si suprarenalita autoimuna. In cazurile de suprarenalita autoimuna se detecteaza anticorpi antisuprarenalieni in proportie de 80% la femei si 10% la barbati. Adesea se asociaza afectiuni autoimune tiroidiene, gastrice, ovariene, paratiroidiene. Spre deosebire de forma tuberculoasa, incidenta formei autoimune este mai mare la femei, la persoane tinere, chiar sub 20 de ani si nu de putine ori are un caracter familial.

In forma tuberculoasa procesul distructiv intereseaza nu numai corticala ci si medulosuprarenala. Din momentul diseminarii tuberculoase in suprarenale si pana la manifestarea clinica a bolii (aceasta presupunand o distrugere de 90% din cortexul suprarenal) trec intre 7 si 27 ani. Forma tuberculoasa a bolii Addison este o manifestare tipica varstei adulte. Boala Addison se intalneste mai ales la adulti de varsta mijlocie, cu oarecare predominanta numerica la barbati, cu varste intre 20 si 50 de ani. Boala Addison se instaleaza progresiv, uneori insa, inceputul insuficientei suprarenale poate capata un caracter acut la un bolnav purtator al unei insuficiente cronice ignorate, care s-a acutizat cu prilejul unei infectii, a unor intoxicatii sau a unui soc operator.

Simptome in boala Addison
Manifestarile bolii depind de gradul distrugerii corticosuprarenalei, se datoresc carentei de cortizol si aldosteron si includ: pierderi excesive de sodiu prin urina, retentii de potasiu si cresterea consecutiva a potasemiei; hipotensiune arteriala, cu ameteli mai ales la schimbarea pozitiei, concomitent cu zgomote cardiace asurzite si dimensiunile inimii reduse, deshidratare si scaderea volumului plasmatic; hipotermie, hipotensiune, hipoglicemie (cu cefalee, transpiratie, tremor, instabilitate emotiva, tulburarea vederii, dezorientare, pierderea cunostintei cu sau fara convulsii); astenie musculara sau crampe musculare; astenie psihica, iritabilitate, stare depresiva, apatie, negativism, concentrarea si atentia diminuate, alternate cu agitatie si insomnie; tulburari gastrointestinale, diaree alternata cu constipatie datorita reducerii activitatii secretorii de acid clorhidric a mucoasei gastrice; lipsa poftei de mancare, scadere progresiva in greutate pana la casexie; foame de sare; coloratie galbena-murdara a pielii.

Hiperpigmentarea pielii (melanodermia) constituie un semn constant si precoce al bolii Addison. Pielea are o culoare asemanatoare cu cea a cafelei cu lapte, a cafelei, a cojii de paine rumenita si intereseaza anumite zone de electie: partile expuse la soare si intemperii (fata, gatul, palmele, antebratele si picioarele la persoanele care umbla desculte), regiunile expuse frecarii (coate, genunchi, gat la persoanele care poarta cravata, la locul de purtarea curelei de pantaloni sau a curelei de ceas), pliurile de flexiune a pielii (coate, axile, inghinale, pliurile cutanate abdominale, fesiere), regiunea genitoanala (scrot, penis, labiile mari, regiunea perianala), linia alba in special partea sa inferioara ombilicopubiana, areolele mamare. In afara de aceste zone, mai pot fi intalnite aglomerari de pigment pe spate. La inceputul bolii, hiperpigmentarea pielii este observata numai in anumite zone, insa, pe masura ce boala evolueaza, melanodermia se generalizeaza.

Hiperpigmentarea mucoaselor intereseaza buzele, gingiile, mucoasa linguala si a cerului gurii, mucoasa faringiana, mucoasa vulvovaginala si chiar cea anorectala. Mucoasele apar patate, petele avand dimensiuni reduse in general (cat bobul de mei sau de mazare), cele mai mari fiind prezente pe limba unde pot avea diametrul de 1-2 cm.

Hiperpigmentarea pielii si hiperpigmentarea mucoaselor (boala bronzata) se produce datorita hipersecretiei de ACTH (hormon adrenocorticotrop) si de MSH (hormon melanocitostimulator), hormoni prezenti in exces la acesti bolnavi atat in sange, cat si in urina. La hiperpigmentare mai participa: excesul de tirozina, realizat prin imposibilitatea transformarii sale in adrenalina si care exercita actiune stimulanta asupra melanogenezei; scaderea concentratiei de acid ascorbic; cloropenia stimuleaza formarea de tirozina care, neputand fi transformata in mediatori ai sistemului simpatic (adrenalina si noradrenalina) ia calea melanogenezei. Modificarile in plus sau in minus ale culorii tegumentelor si mucoaselor la un bolnav are importanta pentru aprecierea evolutiei procesului patologic, respectiv accentuarea insuficientei corticosuprarenale sau ameliorarea bolii.

Evolutia addisonianului netratat este cronic progresiva. In etapa contemporana pentru bolnavii cu insuficienta corticosuprarenala cronica se poate astepta o durata de viata in limitele obisnuite ale longevitatii. Totusi, chiar pe langa un tratament corect indrumat, persista riscul crizei addisoniene declansata in diferite imprejurari intercurente. Cauzele care duc la aceasta decompensare acuta sunt cele care, agravand tulburarile hidroelectrice, favorizeaza colapsul sau cele care, in absenta necesarului de glucocorticoizi, conduc la hipoglicemie. Din prima categorie fac parte reducerea sau suprimarea sarii din alimentatie, hemoragiile, staza splenica. Aparitia diareei sau vomelor in cadrul unei crize agraveaza hipovolemia si precipita evolutia. Intoxicatiile, bolile infectioase, interventiile chirurgicale fara pregatire speciala prealabila, traumatismele, epuizeaza rezerva functionala si asa foarte redusa si precipita la o decompensare acuta.

Diagnostic in boala Addison - Prezenta sau absenta hiperpigmentatiei tegumentelor si mucoaselor confirma sau infirma dignosticul. Examenele hormonale - cresterea ACTH (hormon adrenocorticotrop) si a MSH (hormon melanocitostimulator) in sange si urina, scaderea cortizolului si 17- cetosteroizilor plasmatici, scaderea 17-hidroxi- si cetosteroizilor urinari, precum si raspunsul slab cortizolic sau chiar absenta sa dupa stimularea cu ACTH - constituie examenele paraclinice care confera certitudinea diagnosticului.

Tratament in boala Addison - Fenomenele descrise au de obicei o evolutie lenta, dar pot aparea si brusc, necesitand internarea urgenta a bolnavului in spital. In tratament se urmareste asigurarea substitutiei hormonale cu glucocorticoizi si mineralcorticoizi in doze corespunzand conditiilor de suprasolicitare, refacerea echilibrului hidroelectrolitic si glicemic, combaterea colapsului vascular, prevenirea unor eventuale complicatii infectioase prin antibotice.

Tratament naturist in boala Addison - Alimentatia va fi adaptata la nevoile calorice, cu exces de glucide si sodiu in starile de suprasolicitare si infectii, iar la temperaturi ridicate cu exces de lichide si sare, la indicatia medicului. In caz de iritatie gastrica se consuma lapte si alimente alcaline.

Produse naturiste CaliVita utile ca tratament adjuvant in boala Addison

Rodiolin (Rhodiola rosea) - Excelent protector al sistemului imunitar, asigura imunotoleranta, de unde si utilitatea in procesele autoimune. Potent eaza si armonizeaza functia diverselor glande endocrine, fara a cauza perturbari, in hiperfunctii sau insuficiente.
Vitamin E 100 UI - Majoritatea cantitatii de vitamina E este inmagazinata in muschi, tesuturi adipoase si ficat, dar concentratia cea mai mare se afla in glanda pituitara, in glanda suprarenala si in testicule. Este un antioxidant foarte puternic, ajuta organismul in boli grave, boli autoimune, are rol deosebit de important in metabolismul proteinelor, glucidelor, precum si in echilibrul hidroelectrolitic din organism, accelereaza regenerarea celulelor.
Vitamin C-1000 - Celulele corticosuprarenalei au un continut bogat in lipide si in special in colesterol esterificat, contin de asemenea cantitati mari de vitamina C, ambele substante fiind necesare pentru sinteza de hormoni suprarenalieni.
Stress Management B Complex - F iecare dintre vitaminele complexului B asigura una sau mai multe necesitati specifice, au rol in metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, in functionarea normala a musculaturii, a sistemului nervos, cardiovascular si digestiv. De exemplu: Vitamina B1 (tiamina) este absolut necesara in producerea de energie, in metabolismul glucidelor, pentru functionarea normala a musculaturii, a sistemului cardio-vascular si a sistemului nervos. Vitamina B3 (nicotinamida) asigura functionarea normala a sistemului nervos si digestiv, are rol in procesele metabolice, contribuie la producerea de acizi grasi, steroizi, testosteron, estrogeni si insulina. Vitamina B5 (acid pantotenic) este indispensabila functionarii glandelor suprarenale.

Produse naturiste CaliVita utile ca tratament adjuvant in boala Addison:

RHODIOLIN (Rhodiola rosea) - 3x1 capsule/zi.

VITAMIN E 100 UI - 3x1 capsule/zi.

VITAMIN C-1000 - 3x1 tablete/zi.

STRESS MANAGEMENT B COMPLEX - 3x1 tablete/zi.