Insomnie (tulburari de somn) - tratament naturist

Insomie - Odihna suficienta este vitala pentru sanatatea fizica si psihica a organismului. In lumea moderna insomnia este una dintre cele mai raspandite afectiuni, noptile fara odihna sunt frecvente la aproximativ o treime din populatia adulta din lumea intreaga. Astfel ca un numar impresionant de persoane sufera fie de insomnie tranzitorie, fie de insomnie cronica. Insomnia nu este o boala in sine, ci mai degraba un simptom pentru o problema de sanatate sau emotionala. O insomnie care dureaza una sau mai multe nopti este denumita insomnie tranzitorie. Insomnia tranzitorie este rezultatul unei situatii de stres sau de schimbare a orelor de lucru sau de mediu (decalaj orar). Insomnia de scurta durata apare apare pe parcursul a cateva zile pana la cateva saptamani. Insomnia de lunga durata sau insomnia cronica dureaza luni sau ani de zile si este reflexul obisnuit al unei situatii psihiatrice sau medicale cronice.

Manifestari clinice ale insomniei
Este vorba despre insomnie atunci cand o persoana fie are dificultati la adormire (insomnie de adormire), dificultati in a ramane adormit (insomnie de mentinere a somnului) sau are un somn insuficient (somn intrerupt, somn superficial, somn neodihnitor). Tulburarile de somn pot contribui la producerea unor afectiuni medicale sau psihiatrice. Consecintele lipsei de somn sunt oboseala cronica, somnolenta, iritabilitate, pierderea memoriei, dificultati de concentrare pe durata zilei. Insomnia agraveaza unele afectiuni ca migrena, simptomele de menopauza, durerile musculare, problemele digestive etc.

Ritm circadian
Omul face parte din categoria sistemelor cu organizare dinamica ale caror comportamente variaza in functie de timp. Celulele nervoase, glandulare, digestive etc. prezinta variatii de activitate periodice si previzibile, care pot fi reprezentate ca niste functii sinusoidale cu un maximum si un minimum, functional despartite printr-un interval de 12 ore. Repartizarea varfurilor diverselor variabile fiziologice nu este intamplatoare, ci formeaza un complex armonios care constituie structura temporala a organismului sau ritmul circadian . Ritmul veghe-somn , activitate-repaus etc. pot fi considerate ritmuri biologice legate pe de o parte, de variabilele ritmate ale secretiilor hormonale (adrenalina, noradrenalina, serotonina, corticoizi) si pe de alta parte, de variabilele ritmate ale receptivitatii diferitelor structuri nervoase fata de aceste substante. Un organism sanatos corespunde unui model regulat de viata constituit din: refacere consecutiva perioadei de somn - munca - timp liber - senzatie de oboseala suficienta pentru a determina necesitatea repausului - somn.

Somnul fiziologic survine periodic, in alternanta cu starea de veghe. Studiul stiintific pe baze functionale al starilor de veghe si somn a inceput cu constatarea lui Bremer (1937) ca exista o stransa interrelatie intre activitatea electrica a scoartei cerebrale si cele doua stari ale scoartei cerebrale, starea de veghe in cursul careia se desfasoara o activitate cerebrala a carei expresie este stare de cunostinta si starea de somn in care relatiile stabilite prin scoarta cu mediul ambiant inceteaza. Instalarea somnului se manifesta printr-o inhibitie reticulara cerebrala. Aceasta poate fi realizata prin repaus senzorial (intuneric, liniste etc.), prin relaxarea musculara in pozitia culcata (reducerea aferentelor proprioceptive) sau reflex conditionat prin scoarta (adormirea la o anumita ora a copiilor, intr-o anumita ambianta).

In somn, forta de contractie si ritmul cardiac se reduc, presiunea arteriala scade; respiratia devine rara, ritmica, de amplitudine egala; digestia se activeaza; excretia diminueaza; tonusul muscular se reduce; psihic, functiile perceptive dispar, fiind inlocuite cu vise, care ar avea un rol protector. Durata somnului pentru o perioada de 24 de ore variaza la om cu varsta, la nou nascut: 21-22 ore, la copil de 1-2 ani: 16-18 ore, la copil de 2-4 ani: 14-16 ore, la adolescent de 15 ani: 8-10 ore, la adult: 7-9 ore, la persoane in varsta: 5-7 ore. In general insa, necesarul de ore de somn variaza in functie de individ, de personalitatea acestuia si de starea de sanatate.

Cauzele insomniei
Stresul, anxietatea si depresia sunt cauzele principale ale lipsei temporare de somn. Organismul fiind un sistem psihofiziologic cu diferite niveluri functionale in fiecare perioada a zilei, efectele stresului de durata mai mare pot depinde de extinderea cu care ele interfereaza cu mecanismul de actiune al agentilor sincronizatori ai ritmului circadian. Implicatiile psihice ale stresului prelungit sunt numeroase: anxietate, depresie, insomnie sau somn neodihnitor, fobii, stare de tristete cronica, teama, indiferenta, indolenta, plictiseala, neliniste, capacitate de concentrare si memorare deficiente, incapacitate de rezolvare a obligatiilor profesionale si de viata, instabilitate psiho-afectiva, tensiune nervoasa, iritabilitate, impulsivitate, agitatie, agresivitate.

Oboseala cronica (fizica si psihica) - Insomnia apare in special dupa eforturi psihice mari (emotii, activitate intelectuala prelugita si intensa, suparari), in urma cresterii excitabilitatii celulelor scoartei cerebrale. Oboseala cronica apare ca o reactie nevrotica indusa de dificultati de adaptare, ca o stare de "epuizare" a sistemului nervos. Simptomele oboselii cronice sunt numeroase, printre care amintim oboseala fizica anormala care nu dispare prin repaus si predomina dimineata, d epresie, anxietate, nevroza, somnolenta, insomnie sau somn neodihnitor etc.

Supraalimentatia, indigestiile, mancatul seara tarziu inainte de culcare, alcoolul, prea multa cofeina, unele medicamente, aerisirea insuficienta a dormitorului, conduc la imposibilitatea instalarii somnului si la insomnie temporara. Atacuri scurte de insomnie rezulta de obicei dintr-un program de somn dezordonat sau datorita unor factori de mediu, cum ar fi de exemplu zgomotul.

In menopauza se instaleaza amenoreea (lipsa menstruatiei), tulburari vasomotorii - bufeuri foarte frecvente, 20-50 valuri de caldura in 24 de ore, simptome neuropsihice - depresie, iritabilitate, insomnie, ameteli, memorie deficitara, tulburari de atentie, palpitatii cardiace, dificultati la respiratie, osteoporoza. Bufeurile sunt mai deranjante pe timpul noptii, intrerup somnul si astfel epuizeaza organismul (somn neodihnitor). In cazul persoanelor supraponderale s-a constatat un fapt foarte interesant si anume ca, in perioadele de ingrasare organismul are nevoie de mai mult somn, iar in timpul curelor de slabire organismul are nevoie de mai putin somn pentru a se reface si pentru o viata activa pe timpul zilei.

Insomnia poate fi una din urmarile unor boli organice (boli febrile, boli de inima, tusea bronsica, durerile de diverse etiologii etc.) sau, este simptomul principal in nevroza, in starile de agitatie ale unor bolnavi psihici (de exemplu in manie, in psihoza alcoolica). In cazul bolilor organice, tratarea acestora duce si la vindecarea insomniei.

Tratament naturist in insomnie - In surmenaj (oboseala intelectuala si fizica) si nevroza se vor asigura: o perioada optima de odihna, o activitate fizica corespunzatoare (plimbari, gimnastica), tratament pentru diminuarea excitabilitatii scoartei cerebrale.

Somniferele, folosite pe termen lung, au numeroase efecte negative secundare: depresie, eruptii pe piele, neliniste, iritabilitate, o proasta coordonare motorie, pierderea poftei de mancare, tulburari digestive, tulburari respiratorii, epuizarea unor elemente sanguine (micsorarea numarului globulelor albe care apara organismul de infectii), dificultati de vedere, tensiune arteriala mare, probleme ale ficatului si rinichilor, afectarea sistemului nervos central, pierderea memoriei, stari de ameteala etc.

De aceea este necesar ca somnul sa fie indus pe cale naturala, printr-un program de viata sanatos, alimentatie sanatoasa. Aminoacidul triptofan, existent in multe alimente bogate in proteine, poate produce somnolenta prin stimularea productiei de serotonina, o substanta chimica din creier ce favorizeaza relaxarea si senzatia de bine. Consumul de alimente bogate in vitaminele complexului B poate sa combata efectele stresului (depresie, anxietate etc.) si astfel sa induca un somn odihnitor. Vitaminele complexului B accelereaza productia de neurotransmitatori ai creierului, esentiali pentru un somn odihnitor si o stare de spirit linistita. Vitamina B6 si magneziul (prezente mai ales in banane si cartofi) ajuta la transformarea triptofanului in serotonina.

Vitamina B6 ajuta la producerea in creier a unor substante suplimentare ce regleaza somnul si starea de spirit, substante intre care se regasesc melatonina si dopamina. Vitamina B1 (tiamina) este esentiala pentru functionarea normala a sistemului nervos, se presupune ca lipsa B1 din organism afecteaza somnul somnul bun de noapte. Unele persoane depresive au deficienta mare de folat (prezent in cantitate mare in linte si in sparanghel) si vitamina B12 (vitamina prezenta in carnea de peste, fructe de mare si in carnea de pasare). Unele cercetari au ajuns la concluzia ca si lipsa de calciu din organism este o cauza importanta a insomniei. Acizii grasi esentiali de tip omega-3 (prezenti in pestele gras, semintele de in si nuci) au un rol important in activitatea mentala optima, care poate influenta in bine starea sufleteasca si calitatea somnului. Usurarea simptomelor menopauzei poate ameliora insomnia, stiut fiind ca, scaderea nivelurilor de hormoni este legata frecvent de tulburari ale somnului.

Consumul unor produse naturiste specifice, care nu induc somnul, dar au o multime de alte calitati, printre care si acela ca tonifica sistemul nervos, fara a avea ulterior nici un efect nociv.

Produse naturiste CaliVita eficiente in tratamentul insomniei

Melatonin - Productia de melatonina este maxima in adolescenta, apoi scade odata cu varsta. Un nivel scazut de melatonina in organism induce un somn superficial si nelinistit si chiar insomnie cronica. Melatonina induce rapid somnul (in maxim o jumatate de ora) si amelioreaza calitatea somnului, induce un somn profund, linistitor si odihnitor (spre deosebire de somnifere).
Rhodiolin (Rhodiola rose) - Cres te semnificativ secretia de serotonina si secundar dopamina, epinefrina (neurotransmitatori ce intervin in procesul de adaptare la solicitari si schimbari neasteptate) la persoanele expuse la stres. Cresterea serotoninei la nivel cerebral combate efectele stresului, amelioreaza starile depresive, favorizeaza relaxarea si starea de bine (efect antidepresiv) si astfel somnul va fi linistit si odihnitor.
Stress Management B Complex - Vitaminele complexului B accelereaza productia de neurotransmitatori ai creierului, esentiali pentru un somn odihnitor si o stare de spirit linistita. Vitaminele complexului B combat efectele stresului.
Strong Bones Calcium/Magnezium - Unele cercetari au ajuns la concluzia ca si lipsa de calciu din organism este o cauza importanta a insomniei. Magneziul ajuta la transformarea triptofanului in serotonina (efect anti-stres).
Menopausal Formula - Usurarea simptomelor menopauzei poate ameliora insomnia, stiut fiind ca, scaderea nivelurilor de hormoni este legata frecvent de tulburari ale somnului. Fitoestrogenii naturali ajuta la ameliorarea gravitatii simptomelor menopauzei, inclusiv bufeurile si care cauzeaza insomnia la femeile aflate menopauza.

Produse naturiste CaliVita eficiente in tratamentul insomniei:

MELATONIN - 1-2 tablete, seara, cu 30 de minute inainte de culcare.

RHODIOLIN (Rhodiola rosea) - 3-6 capsule/zi.

STRESS MANAGEMENT B COMPLEX - 3x1 tablete/zi.

STRONG BONES CALCIUM/MAGNEZIUM - 3x1 capsule/zi.

MENOPAUSAL FORMULA - 3x1 capsule/zi.